• Română
  • English
14–20 martie 2016 / Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Universitatea Națională de Muzică / ediția a 6-a

Cinedans Amsterdam: Of Love and Other Demons

    Sunteți aici

    • You are here:
    • Acasă > Festival > Arhivă > Acasă > Filme > Programe tematice > Cinedans Amsterdam: Of Love and Other Demons

Cinedans Amsterdam: Of Love and Other Demons

Cu susținerea: 

 
Prezentare curatorială de Adina Marin
Programul special dedicat filmelor-dans revine în cadrul Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF, prin intermediul parteneriatului cu principalul festival european de film-dans, unicul Cinedans – Dance on Screen Festival Amsterdam. În contextul unei lumi media aflată în continuă schimbare, cineaştii caută modalităţi cât mai variate de a-și expune poveștile. Filmele contemporane ce ilustrează dansul sunt deseori opere de artă autonome, cu un limbaj propriu și cu o expresivitate ce nu poate fi strict etichetată. Cinema-ul și dansul sunt sintetizate, ducând la apariţia unor adevărate bijuterii artistice.

BIEFF 2016 are onoarea să prezinte secţiunea intitulată Of Love and Other Demons, cu patru filme extraordinare care ne vorbesc despre - sau, mai degrabă, ne poartă în paşi de dans prin - cele mai profunde și puternice emoții umane, trecând dincolo de spațiu, timp şi gravitație prin intermediul magiei artei cinematografice. Dansul este o cercetare fizică, o modalitate de a experimenta lumea şi de a fi parte din aceasta. Mișcarea creează sens, dar adresează şi întrebări. Despre originile umanității. Despre indivizi abătuți, în cautarea legăturilor de familie. Despre fluiditatea unor noțiuni precum judecata sănătoasă și nebunia. Despre corpuri ce tânjesc să fie împreună. Și despre liniștea unei lumi imaculate de dinainte de Big Bang, atunci când timpul nu exista și totul era iubire.
 
Arta digitală, dansul și fizica se întrepătrund pentru a crea o meditație asupra enigmelor filosofice ce ne străbat universul nostru, în Symmetry, un film care tratează teme precum iubirea, filosofia și natura vieții (Heba Hasan, Tech Times). Realizat în Elveția, la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) – sediul marelui Accelerator de Particule, cel mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume, cea mai mare instalație experimentală construită vreodată și cea mai mare mașinărie compactă din lume – filmul urmărește un cercetător ce lucrează cu pasiune la teoria întregului și la cea a celei mai mici particule. Ruben van Leer folosește cu măiestrie efectul îmbinarea coregrafiei și sunetului pentru a prezenta cele două laturi ale înțelegerii noastre, cea rațională și cea emoțională. Rutina omului de știință este întreruptă de vocea sopranei Claron McFadden, care îl conduce, în cele din urmă, către o lume interioară, ca expresie a modului în care înclinația noastră către cunoașterea rațională a universului este înrădăcinată într-o dorință mai adâncă, mai emotivă, ce porneşte din interior. (Hyperallergic.com)
 
Atunci când lumea interioară este zdruncinată, ea se dezvăluie celorlalți sub forme variate de nebunie, ale cărei reprezentări culturale se schimbă de-a lungul timpului, așa cum se schimbă și posibilitățile și natura soluțiilor de vindecare pe care societatea crede că le are la îndemână la un moment dat. A Short History of Madness coregrafiază, în șase tablouri tulburătoare, procedee psihiatrice practicate în Quebec de-a lungul ultimului secol și jumătate. O serie de dimensiuni simbolice, existențiale și politice ale practicilor de vindecare sunt expuse, pe măsură ce dansatorii joacă rolul unor suflete nefericite, bântuite de demonii demenței, mișcându-se frenetic în interiorul unor cadre care alternează odată cu prezentarea unei mentalităţi diferite. De la ospiciul pustiu, de tip victorian, la depozitul sordid de la periferie și la dormitorul unui adolescent care încearcă (și eșuează) să recreeze un mediu familial, Isabelle Hayeur ne poartă într-o explorare a modalităților în care societatea tratează înfricoșătoarea, dar fascinanta stare de nebunie.

Chiar şi când nebunia nu are un diagnostic, probabilitatea excluderii este mare. Scopul declarat al lui Gianni Grot de a populariza hip-hop-ul ca pe o formă fizică de teatru se materializează strălucit în Farm of Memories, o poveste fluidă care oscilează între conștient și inconștient și care e populată de viziuni dezlănțuite, probabil, de conținutul unei seringi injectate în venă. Un tânăr nevoiaș dansează, în pași de hip-hop, în jurul unui depozit abandonat, încercând să pună cap la cap amintiri din copilărie sau din ultimii ani. Coregrafia încărcată emoțional creează un portret înduioșător ale unui om care tânjește după iubire și siguranță și care se luptă să se apropie de oamenii din viața sa care ar trebui să-i ofere cele două lucruri. Dar ei nu sunt mai mult decât niște apariții himerice și, ca într-un coșmar, rămân inaccesibili, lăsându-l să-și înfrunte singur demonii.
 
Din toate '-ism'ele care ne guvernează viețile, cel care sufixează conceptul de iubire (love-ism) deschide calea către o investigație filosofică fără limite. Inspirat de cartea lui Erich Fromm, The Art of Loving, coregraful Mor Shani se angajează într-un prelung studiu asupra intimității, căutând răspunsuri la întrebări legate de iubirea și dependența de o altă ființă umană, cântărite pe o scală care oscilează de la păcat la sacralitate. Colaborarea cu artistul vizual Paul Sixta a rezultat în proiectul Love-ism – Things that Matter, un amestec de material documentar și povești sincere despre apropiere interumană. În ambianța unor camere albe, sterile, camera de filmat înregistrează, cu un ochi meticulos, dar empatic totodată, iubiți, membri de familie și dansatori, apropiindu-se unii de ceilalți, iar nivelul crescând de intimitate dintre aceştia relevă acea experiență umană a întâlnirii sufletului pereche.
Regie: 
ISABELLE HAYEUR
Reprezentările culturale ale nebuniei variază de-a lungul timpului, același lucru este valabil și pentru posibilitățile de vindecare și natura acesteia la care societatea crede că are acces la un moment dat. A Short History of Madness coregrafiază în șase tablouri tulburătoare ritualurile de practică psihiatrică din Quebec din ultimii 150 de ani. Este prezentată o serie de practici de vindecare cu dimensiuni simbolice, experimentale și politice, în timp ce dansatorii întruchipează nefericitele suflete care sunt chinuite de demonii nebuniei, mișcându-se frenetic în cadrec care alternează odată cu prezentarea unei mentalităţi diferite. De la ospiciul pustiu, de tip victorian, la depozitul sordid de la periferie și la dormitorul unui adolescent care încearcă (și eșuează) să recreeze un mediu familial, Isabelle Hayeur ne poartă într-o explorare a modurilor în care societatea în care societatea tratează înfricoșătoarea - dar fascinanta - stare de nebunie. (Adina Marin, BIEFF)
Regie: 
GIANNI GROT
Scopul declarat al lui Gianni Grot de a populariza hip-hop-ul ca pe o formă fizică de teatru se materializează strălucit în Farm of Memories, o poveste fluidă care oscilează între conștient și inconștient și care e populată de viziuni dezlănțuite, probabil, de conținutul unei seringi injectate în venă. Un tânăr nevoiaș dansează, în pași de hip-hop, în jurul unui depozit abandonat, încercând să pună cap la cap amintiri din copilărie și din ultimii ani. Coregrafia încărcată emoțional creează un portret înduioșător ale unui om care tânjește după iubire și siguranță și care se luptă să se apropie de oamenii din viața sa care ar trebui să-i ofere cele două lucruri. Dar ei nu sunt mai mult decât niște apariții himerice și, ca într-un coșmar,  rămân inaccesibili, lăsându-l să-și înfrunte singur demonii. (Adina Marin, BIEFF) 
Regie: 
PAUL SIXTA
Din toate '-ism'ele care ne guvernează viețile, cel care sufixează conceptul de iubire (love-ism) deschide calea către o investigație filosofică fără limite. Inspirat de cartea lui Erich Fromm, The Art of Loving, coregraful Mor Shani se angajează într-un studiu extensiv asupra intimității, căutând răspunsuri la întrebări legate de iubirea și dependența de o altă ființă umană, cântărite pe o scală care oscilează de la păcat la sacralitate. Colaborarea cu artistul vizual Paul Sixta a rezultat în proiectul Love-ism - Things That Matter, un amestec de material documentar și povești sincere despre apropierea interumană. În ambianța unor camere albe, sterile, camera de filmat înregistrează - meticulos, dar empatic totodată -  iubiți, membri de familie și dansatori, apropiindu-se unii de ceilalți, iar nivelul crescând de intimitate dintre aceştia relevă acea experiență umană a întâlnirii sufletului pereche. (Adina Marin, BIEFF 
Regie: 
RUBEN VAN LEER
Arta digitală, dansul și fizica se întrepătrund pentru a crea o meditație asupra enigmelor filosofice ce ne străbat universul nostru, în Symmetry, un film care tratează teme precum iubirea, filosofia și natura vieții. Realizat în Elveția, la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) – sediul marelui Accelerator de Particule, cel mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume, cea mai mare instalație experimentală construită vreodată și cea mai mare mașinărie compactă din lume –, filmul urmărește un cercetător ce lucrează cu pasiune la teoria întregului și la cea a celei mai mici particule. Ruben van Leer folosește cu măiestrie îmbinarea coregrafiei și sunetului pentru a prezenta cele două laturi ale înțelegerii noastre, cea rațională și cea emoțională. Rutina omului de știință este întreruptă de vocea sopranei Claron McFadden, care îl conduce, în cele din urmă, către o lume interioară, ca expresie a modului în care înclinația noastră către cunoașterea rațională a universului este înrădăcinată într-o dorință mai adâncă, mai emotivă, ce porneşte din interior. (Hyperallergic)